Căderea comunismului în Romania. Frontul Salvării Naţionale şi noile realităţi politice din România.

Rom. cunoscuse in anii 1947-1989, timp de patru decenii de la proclamarea republicii si cucerirea puterii de catre comunisti, o perioada grea, de regim totalitar aservit Moscovei. “Perestroika” – promovata in 1984 de conducatorul sovietic Gorbaciov urmarea reformarea sist. comunist de guvernare, aducerea unor schimbari de structura vachiului sistem din timpul lui Stalin. Căderea blocului comunist din 1989 a pornit de la discuţiile purtate la masa rotundă în Polonia (februarie-aprilie 1989). La 6 febr.1990 form.Frontul Salv. Naţ, rezultat al transformării FSN din organ provizoriu al puterii de stat în mişcare populară. În apr. 1990-prima Confer.Naţională a FSN, care l-a ales în funcţia de preşedinte pe Ion Iliescu. Deşi a câştigat alegerile din 20 mai 1990, FSN era în pragul destrămării. Convenţia Naţională a FSN din 16-17 martie 1991 a fost momentul primei încercări de aşezare pe baze doctrinare a partidului. Potrivit moţiunii „Un viitor pentru România”, FSN era definit ca un „partid de centru stânga care se inspira din valorile social-democraţiei moderne europene”. Conventia FSN din 27-29 martie 1992 a fost momentul în care diferenţele de viziune au determinat divizarea FSN. Susţinătorii moţiunii „Viitorul – Azi” au câştigat în urma votului iar Petre Roman a devenit preşedintele FSN. Grupul celor care au pierdut alegerile în interiorul FSN s-a desprins şi a format un nou partid, Frontul Democrat al Salvării Naţionale. La prima Conferinţă Naţională a noului partid, care a avut loc în 27-28 iunie 1992, s-a hotărât susţinerea lui Ion Iliescu pentru alegerile prezidenţiale. Susţinătorii moţiunii „Viitorul- Azi”, deşi au reuşit să se impună în interiorul FSN, au pierdut alegerile parlamentare din 1992. Ulterior, FSN şi-a schimbat denumirea în Partidul Democrat (PD).