Trăsăturile principale ale structurii instituţionale ale UE.

Structura instituţională a UE, se împarte în: Comisia Europeană -este principala instituţie a UE. Alături de Consiliul Uniunii şi de Parlamentul European alcătuieşte triunghiul instituţional de decizie la nivel comunitar. Iniţial, cele trei Comunităţi Europene – C.E.C.O, C.E.E. şi C.E.E.A. – aveau comisii separate, dar în urma Tratatului de fuziune din 1965, ratificat la 1 iunie 1967, cele trei s-au unificat în una singură, numită Comisia Comunităţii Europene. Comisia deţine un rol important în adoptarea hotărârilor Consiliului. Ea are drept de iniţiativă în cvasi-unanimitatea cazurilor în care Consiliul urmează să decidă, indiferent dacă se cere condiţia majorităţii calificate sau cea a unanimităţii. Funcţionează ca un colegiu-răspundere colectivă. Consiliul Europei-este cel mai inalt for decizional p/t UE. El se compune din sefii de stat sau de guverne din tarile membre si din presedintele Comisiei Executive. Acest organism se reuneste de doua ori pe an in sesiuni semestriale sau in reuniuni informaţionale cîte ori este necesar. Parlamentul European este rezultatul tratatelor institutive. La început a avut denumirea de Adunarea Comună (în Tratatul C.E.C.A.) sau, simplu, Adunarea (cum apărea în Tratatul de instituire C.E.E. şi Euratom). în 1962, s-a hotărât denumirea de Parlament European.Prin Tratatul de la Maastricht s-au adus importante modificări în competenţele Parlamentului European în sensul că i-a crescut influenţa, în special în procedura de decizie. O bună parte a dialogului între Parlament şi Comisie se bazează pe cererea acestuia adresată Comisiei de a-i asuma poziţiile pentru a le apăra în faţa Consiliului. Comisia refuză însă să fie necondiţionat legată de poziţiile Parlamentului. Consiliul are o poziţie comună cu Comisia în cazul proiectului legislativ, însă, Parlamentul îl respinge (cu majoritatea absolută a membrilor). În acest caz se formează un Comitet de Conciliere între Consiliu şi Parlament pentru a ajunge la un acord asupra unui text comun. Dacă după analiza finală acest lucru nu e posibil, Parlamentul poate, cu majoritate absolută, să blocheze adoptarea textului; În prezent, Parlamentul European are 626 de membrii,aleşi pe 5 ani. Prin Tratatul de la Amsterdam s-a hotărât ca numărul parlamentărilor europeni să nu fie mai mare de 700 de membri. Curtea de justitie are rolul să vegheze ca dreptul comunitar si legislatia adiacenta sunt aplicate riguros si compatibil cu prevederile Tratatelor. Acest organism cuprinde cate un judecator din fiecare tara membra putîndu-se reuni în plen sau pe sectiuni.Curtea este asistata de 8 avocati generali. Judecatorii si avocatii generali sunt selectati din randul persoanelor care intrunesc conditiile pentru a fi desemnate sa faca parte din cele mai inalte instante judiciare nationale si a caror independenta este incontestabila. Ei pot fi desemnati prin acordul comun al tarilor membre pentru un mandat de 6 ani.Curtea isi va elabora regulile de procedura care vor trebui aprobate de Consiliul Ministerial cu Majoritate calificata. Comitetul Economic şi Social-a fost creat cu scopul de a implica in arhitectura decizionala diferitele grupuri de interese participante si beneficiare ale procesului de integrare. Comitetul este un organism consultativ care avizeaza proiectele de legislatie care produc efecte juridice si economico-sociale pentru grupurile de interese reprezentate. Membii Comitetului sunt desemnati de catre Consiliul Ministerial din liste nationale inaintate de catre fiecare tara membra ( intre 6 si 24). Comitetul Regiunilor-a fost creat in 1993, are un rol consultativ şi sarcina de a emite opinii sau face amendamente cu privire la anumite sectoare in care se apreciaza ca problemele locale sau regionale sunt importante. Comitetul are un rol important in economia aplicarii principiului subsidiaritatii. Curtea de Conturi-rolul este sa auditeze actiunile financiare, sa elaboreze rapoarte anuale,bugetul.