La Conferinţa de coordonare a grupurilor de luptă, din 3 noiembrie 2005, Grecia, Bulgaria, Romania şi Cipru s-au angajat să constituie un grup de luptă, sub comandă grecească. Grupul, la care Romania va contribui cu 1 pluton NBC, 1 pluton PSYOPS şi 1 ofiţer de stat major, va fi pus la dispoziţie in semestrul II a anului 2007. Mai mult, ţara noastră intenţionează să participe la formarea unui al doilea grup de luptă, alături de Italia şi Turcia, ce se preconizează a fi operaţionalizat in 2010. Totodată, in cadrul conferinţei, conceptul de grupuri de luptă a fost extins prin includerea unui acord cu privire la logistică şi aspectele de transport. Pentru viitor, s-a decis pregătirea unei metodologii privind asimilarea lecţiilor invăţate. Aceste proiecte, cumulate cu celelalte 13 grupuri de luptă, garantează că, incepand din ianuarie 2007, Uniunea Europeană va dispune de capabilităţile operaţionale necesare pentru a intreprinde operaţii de reacţie rapidă. Seminarul de la inceputul lui noiembrie 2005, găzduit de Cehia, a adus in discuţie nivelul strategic al aspectelor legate de procesul de luare a deciziei, precum mandatele naţionale asupra cărora trebuie căzut de acord inainte de desfăşurarea in teatru a unui grup de luptă. Concluziile desprinse din aceste intalniri se vor constitui, probabil, intr-o actualizare a dezvoltării conceptului de grupuri de luptă. In primul său an de existenţă, Agenţia Europeană de Apărare a realizat deja progrese notabile prin decizia de a deschide Piaţa de Echipament de Apărare. Ea a contribuit astfel la consolidarea bazei tehnologice şi industriale de apărare prin infiinţarea unui regim interguvernamental fundamentat pe Codul de Conduită al achiziţiilor de apărare. Considerăm că aceste iniţiative ale UE vor incuraja competiţia şi industria europeană de apărare şi vor furniza, totodată, acces la pieţele de apărare ale statelor membre. In ceea ce priveşte dezvoltarea capabilităţilor europene civile27, la conferinţa din 21 noiembrie 2005, miniştrii de externe europeni şi-au reafirmat angajamentul ferm pentru realizarea proiectului civil Headline Goal 2008. Totodată, s-au subliniat priorităţile viitoare de acţiune şi s-au stabilit direcţiile de urmat, iar in final a fost adoptat Planul de Acţiune pentru imbunătăţirea capabilităţilor civile. Eforturile depuse pentru realizarea proiectului Headline Goal 2008 s-au concretizat şi prin finalizarea Catalogului de Necesar . In acest document sunt identificate capabilităţile militare şi forţele necesare pentru indeplinirea sarcinilor ce reies din Tratatul Uniunii Europene (articolul 17.2), Strategia de Securitate Europeană şi obiectivele stabilite in proiectuln Headline Goal 2010. Premisele planificării strategice şi scenariile cuprinse in Catalog constituie baza viitoarelor dezvoltări a capabilităţilor militare. Accentul este pus pe forţe cu grad ridicat de interoperabilitate, care pot fi susţinute in teatru pe perioade intinse de timp pe baza principiului de rotaţie a forţelor şi sprijin logistic. Conform aceluiaşi document, statele membre vor fi invitate să-şi declare, cu ajutorul Chestionarului Headline Goal, cota de participare a fiecăruia la capabilităţile Uniunii. Odată stabilită, această cotă va permite acoperirea oricărei sarcini. In contextul acordului Berlin-plus, relaţiile NATO-UE au cunoscut un progres important in direcţia dezvoltării parteneriatului strategic in gestionarea crizelor şi prevenirea conflictelor, prin cooperarea in Bosnia-Herţegovina.
Europene (MILEX05) a avut loc la Mont Valerien in perioada 22 noiembrie - 1 decembrie 2005. Aplicaţia a pus accent pe aspecte militare, fiind totodată prima ocazie in care Baza de operaţiuni a UE (EU Operation Headquarters) a fost activată ca parte integrantă a unui exerciţiu UE. Reuşita MILEX05 a constituit un impuls pentru continuarea planificării următorului exerciţiu de gestionare a crizelor al UE din 2006 (CME06). Scopul acestei aplicaţii, ce se preconizează a avea loc intre 25 septembrie - 6 octombrie 2006, este de a evalua capacitatea de acţiune a structurilor de gestionare a crizei ale Uniunii, a noilor concepte şi de a valida procesul decizional al UE aşa cum este stabilit. De asemenea, in aprilie 2006, a fost planificat şi s-a desfăşurat un exerciţiu de studiu (EVAC06), care a vizat aspecte legate de planificarea şi ducerea de către Uniunea Europeană a unei operaţii de evacuare prin intrebuinţarea mijloacelor militare, precum şi verificarea modalităţilor de coordonare cu autorităţile. Desigur, in acest context pot fi amintite şi alte tendinţe ce pot constitui elemente ale viitoarelor construcţii şi dezvoltări a dimensiunii de apărare şi securitate a Uniunii Europene, in special a PESA, astfel:
− intărirea cooperării europene in combaterea criminalităţii organizate, in susţinerea apărării democraţiei şi drepturilor omului;
− consolidarea şi extinderea in continuare a unei „viziuni comune a unei vecinătăţi comune”, prin solidaritatea şi sprijinul popoarelor oprimate politic (cazul Belarus);
− promovarea stabilităţii, valorilor democratice şi a securităţii dincolo de frontierele europene actuale, cu acordarea unei atenţii mai mari situaţiei arcului de instabilitate din regiunea Mării Negre;
− adaptarea la fiecare situaţie in parte, in rezolvarea conflictelor;
− implicarea in demersurile de stabilitate şi securitate prin acţiune şi asistenţă condiţionată;
− proiectarea unor politici UE şi NATO de asistenţă bilaterală care să se completeze reciproc, ca şi a unor politici regionale care să asigure complementaritatea necesară intre instrumentele bilaterale şi cele sectoriale deja existente;
− menţinerea deschisă a perspectivei integrării europene a statelor din Balcanii de Vest.
Post a Comment